...aici gasiti informatii diverse despre paradisul natural de la varsarea Dunarii in Marea Neagra.De la informatii stiintifice despre modul de formare a deltei si pana la date demografice,pe toate le puteti afla in acest loc.
Pagina principala
-Generalitati/Descriere geografica
Fiind a doua delta ca marime din Europa (dupa cea a fluviului Volga) si a douazeci si treia din lume, Delta Dunarii prezinta un interes cu totul deosebit din punct de vedere stiintific, turistic si economic, prin bogatia peisagistica si prin fauna sa. Avand o suprafata de 4.152 km˛, din care cea mai mare parte pe teritoriul Romaniei (3.446 km˛ - 82%), Delta Dunarii s-a format, dupa parerea multor oameni de stiinta, intr-un golf al Marii Negre, incepand din Pleistocenul superior. In aceasta perioada s-a conturat un cordon litoral (care corespunde axului central al sirului de grinduri Jibrieni, Letea, Caraorman si Crasnicol), care, probabil in 7500 i.e.n. a inchis golful, transformandu-l intr-un liman.
Principalele cursuri de apa sunt cele patru brate de varsare ale Dunarii in mare si care formeaza delta - Sfantu Gheorghe (cel mai vechi), Sulina, Tulcea si Chilia (cel mai tanar). Delta Dunarii este o regiune plana, cu o mica inclinare de la vest la est. In raport cu nivelul zero al Marii Negre, 20.5% din teritoriul deltei se gaseste sub acesta, cele mai mari "inaltimi" fiind pe grindurile marine (Letea - 12.4 m, Caraorman), in timp ce adancimile cele mai mari sunt pe bratele Dunarii (-39 m pe Chilia, -34 m pe Tulcea, -18 pe Sulina). Bratul Chilia, cu multe ramificatii si ostroave, este cel mai tanar si mai lung (120 km) si transporta cea mai mare cantitate de apa. In timp, Chilia a format cateva delte secundare - prima in depresiunea Pardina, a doua in apropierea localitatii Chilia Veche si a treia, dupa Periprava. Pe acest brat se desfasoara navigatia fluviatila, porturi mai importante fiind Ismail si Vilcov (Ucraina).
Bratul Tulcea se intinde intre ceatalurile Chilia si Sfantu Gheorghe si are o lungime de 19 km, latimea maxima - 300 m, adancimea maxima - 34 m. Transporta circa 40 % din apele fluviului si este o cale principala de navigatie. Bratul Sulina a fost preferat, in urma studiilor Comisiei Europene a Dunarii, pentru navigatia maritima, fapt ce a dus la corectarea unor meandre si adancirea altora in intervalul 1862 - 1902. Ca urmare, lungimea s-a redus de la 92 km la 63.7, iar volumul de apa si aluviuni a crescut de la 7 - 8 % la 18.8 %, in defavoarea bratului Chilia. Are latimea maxima de 250 m, adancimea maxima - 18 m si transporta circa 18 % din apele Dunarii. La adancimea minima obligatorie de 7.32 m pot circula pe bratul Sulina nave de 7.000 tone.
Bratul Sfantu Gheorghe, cel mai sudic si mai vechi brat, cu o lungime de 108.2 km, a suferit si el modificari prin rectificarea meandrelor sale. Inainte de varsare, din bratul Sfantu Gheorghe se desprinde un alt brat, pe partea dreapta, care, la randul sau, se bifurca in Garla de Mijloc si Garla Turceasca. Ambele debuseaza intr-un golf - Meleaua Sfantu Gheorghe.
